Logica la proba scrisă a școlilor de poliție și jandarmi: tematică, pondere, 12 grile rezolvate

Logica la admiterea în Poliție și Jandarmi înseamnă câteva întrebări de logică formală, de nivel liceal, din testul grilă al școlilor postliceale MAI. Dacă ai căutat un test de logică pe termeni, propoziții și silogisme pentru proba din 7 noiembrie 2026, aici ai capitolele din tematică, cât valorează în notă și 12 grile scrise de noi, rezolvate pas cu pas.

Cât valorează logica în testul grilă

Dispoziția fixează doar ponderea blocului. Restul e aritmetică: 90 de întrebări valorează 9 puncte, plus unul din oficiu, deci un răspuns corect aduce 0,10 puncte. Nota finală e media aritmetică dintre test și traseul aplicativ (art. 9 alin. 4), așa că orice punct de la test contează pe jumătate în medie.

Ce numeri	La nota de la test	În media finală
Un răspuns corect	0,10	0,05
Logica: 7 întrebări (testele din 2024–2025)	0,70	0,35
Toată componenta de 15% (15 întrebări)	1,50	0,75
Testul întreg, cu punctul din oficiu	10	5

Împărțirea 8 civică / 7 logică s-a păstrat în ultimele trei teste, dar nu e scrisă în dispoziție, deci comisia care elaborează varianta nu e obligată s-o păstreze. La note finale egale, departajarea se face după media de la bacalaureat, apoi după nota la proba scrisă de română de la bacalaureat (art. 28).

Ce capitole de logică intră: tematica 2026

Capitolul IV al tematicii comune are nouă puncte: primele trei sunt de educație civică, celelalte șase, de logică și argumentare. Le redăm exact:

• „Argumentarea și structura argumentării”;
• „Termenii: caracterizare generală (definire, tipuri de termeni), raporturi între termeni”;
• „Propoziții categorice: tipuri de propoziții categorice, raporturi logice între propoziții categorice”;
• „Raționamente: caracterizare generală (definire, structură) – tipuri de raționament: raționamente deductive imediate cu propoziții categorice (obversiunea, conversiunea), raționamente deductive mediate (silogismul – caracterizare generală, figuri și moduri silogistice, verificarea validității silogismelor) și raționamente nedeductive (inducția completă și inducția incompletă)”;
• „Utilizarea unor raționamente adecvate în luarea deciziilor”;
• „Stabilirea unor corelații între întemeierea deciziilor, acțiune și consecințele acestora”.

Lista e scurtă și închisă: nu apar tabelele de adevăr, legile logice ale gândirii, analogia sau regulile definiției și ale clasificării. În testele din 2024–2025 nu am găsit nicio întrebare din afara ei; dacă apare una, o poți contesta în 24 de ore de la lista provizorie, iar contestația admisă anulează întrebarea (art. 29 și 30). Restul tematicii, cu româna, legislația și limba străină, e în tematica și bibliografia pentru școlile de poliție.

Termenii și raporturile dintre ei

Un termen are două fețe: sfera (extensiunea), adică mulțimea obiectelor la care se aplică, și conținutul (intensiunea), adică notele prin care îl gândești. Clasificările se fac pe fiecare față. După sferă, un termen e vid sau nevid, singular sau general, precis sau vag, colectiv sau distributiv. După conținut, e concret sau abstract, absolut sau relativ, pozitiv sau negativ, simplu sau compus. Între cele două fețe funcționează un raport invers: cu cât adaugi note în conținut, cu atât sfera se restrânge.

Raporturile dintre doi termeni se citesc pe sfere, desenate ca cercuri:

• identitate: cercurile se suprapun perfect („triunghi echilateral” și „triunghi echiunghiular”);
• subordonare (ordonare): un cerc stă în interiorul celuilalt („pătrat” față de „dreptunghi”);
• încrucișare: cercurile se intersectează, cu o zonă comună și câte una proprie;
• contrarietate: cercuri separate, între care rămâne loc pentru alte specii ale genului („ianuarie” și „iulie”);
• contradicție: cercuri separate care umplu împreună tot genul („par” și „impar”).

Primele trei sunt raporturi de concordanță, ultimele două, de opoziție.

Grila 1. Dacă la conținutul termenului „triunghi” adaugi nota „cu toate laturile egale”, obții termenul „triunghi echilateral”. Ce se întâmplă cu sfera? a) crește; b) se restrânge; c) rămâne aceeași, pentru că s-a schimbat doar conținutul; d) devine vidă.

Răspuns: b). Pasul 1: conținutul a crescut cu o notă. Pasul 2: după raportul invers, sfera nu poate crește; aici scade, pentru că există triunghiuri neechilaterale (cel cu laturile 3, 4, 5). Pasul 3: nu devine vidă, pentru că triunghiuri echilaterale există. Capcana e c): sfera și conținutul nu se mișcă independent.

Grila 2. Termenii „număr par” și „număr prim” se află în raport de: a) identitate; b) subordonare; c) încrucișare; d) contrarietate.

Răspuns: c). Pasul 1: 2 e și par, și prim, deci sferele nu se exclud (cade d). Pasul 2: 4 e par, dar nu e prim; 3 e prim, dar nu e par. Pasul 3: nicio sferă nu e inclusă în cealaltă (cad a și b), deci rămâne încrucișarea.

Grila 3. Care pereche de termeni se află în raport de contradicție? a) alb – negru; b) vertebrat – nevertebrat; c) mamifer – pasăre; d) cald – rece.

Răspuns: b). Pasul 1: toate perechile se exclud, deci decide întrebarea: acoperă împreună tot genul? Pasul 2: orice animal e fie vertebrat, fie nevertebrat, fără a treia posibilitate. Pasul 3: la celelalte rămâne loc între termeni (griul, reptilele, „călduțul”), deci sunt contrare.

Propozițiile categorice și pătratul logic

O propoziție categorică leagă un subiect (S) de un predicat (P) și are o cantitate (universală sau particulară) și o calitate (afirmativă sau negativă). Din combinarea lor ies patru tipuri, notate cu vocale. Ultima coloană decide aproape toate regulile de mai jos: un termen e distribuit când propoziția spune ceva despre toată sfera lui.

Tipul	Forma	Exemplu	Cantitate și calitate	Termeni distribuiți
A	SaP: Toți S sunt P	„Toți candidații au bacalaureat”	universală afirmativă	S
E	SeP: Niciun S nu este P	„Niciun candidat nu are antecedente penale”	universală negativă	S și P
I	SiP: Unii S sunt P	„Unii candidați locuiesc la țară”	particulară afirmativă	niciunul
O	SoP: Unii S nu sunt P	„Unii candidați nu locuiesc la țară”	particulară negativă	P

Pătratul logic arată ce poți deduce despre o propoziție când știi valoarea alteia, cu același subiect și același predicat:

Raportul	Perechile	Pot fi ambele adevărate?	Pot fi ambele false?
contradicție	A–O, E–I	nu	nu
contrarietate	A–E	nu	da
subcontrarietate	I–O	da	nu
subalternare	A–I, E–O	da	da

La subalternare, adevărul coboară (dacă A e adevărată, și I e adevărată), iar falsitatea urcă (dacă I e falsă, și A e falsă). În sens invers nu se deduce nimic.

Grila 4. Propoziția „Nu toți candidații au promovat traseul” este, în formă standard: a) universală negativă; b) particulară afirmativă; c) particulară negativă; d) universală afirmativă.

Răspuns: c). Pasul 1: „nu toți” neagă universala afirmativă „Toți candidații au promovat traseul”. Pasul 2: negația lui A e contradictoria ei, O. Pasul 3: forma standard e „Unii candidați nu au promovat traseul” (SoP). Capcana e a): E ar spune că niciun candidat nu a promovat.

Grila 5. Se știe că propoziția „Toți candidații din sală au ales limba engleză” este falsă. Ce poți spune despre „Unii candidați din sală au ales limba engleză”? a) este adevărată; b) este falsă; c) valoarea ei nu se poate stabili din datele problemei; d) este contradictoria propoziției date.

Răspuns: c). Pasul 1: A e falsă, deci contradictoria ei, O, e sigur adevărată. Pasul 2: I e subalterna lui A, iar falsitatea nu coboară spre particulară. Pasul 3: două situații respectă datele: jumătate engleză, jumătate franceză (I adevărată) sau toți franceză (I falsă), deci I e nedeterminată. Cade și d): contradictoria lui A e O, nu I.

Grila 6. Propozițiile „Unii candidați sunt sportivi legitimați” și „Unii candidați nu sunt sportivi legitimați” se află în raport de: a) contradicție; b) contrarietate; c) subalternare; d) subcontrarietate.

Răspuns: d). Pasul 1: prima e I, a doua e O, cu același subiect și predicat. Pasul 2: I–O e perechea subcontrarelor. Pasul 3: pot fi adevărate amândouă (o sală cu sportivi și nesportivi), dar nu false amândouă. Capcana e a): contradicția cere și cantități diferite (A–O, E–I).

Conversiunea și obversiunea

Sunt raționamente deductive imediate: dintr-o singură premisă obții o concluzie. La conversiune schimbi locul subiectului cu cel al predicatului. La obversiune păstrezi cantitatea, schimbi calitatea și înlocuiești predicatul cu contradictoriul lui (non-P). Regula care le controlează pe amândouă: un termen nedistribuit în premisă nu poate deveni distribuit în concluzie.

Propoziția	Conversa	Obversa
SaP	PiS, doar prin accident	Se non-P
SeP	PeS, simplă	Sa non-P
SiP	PiS, simplă	So non-P
SoP	nu se convertește	Si non-P

Grila 7. Care dintre propozițiile de mai jos NU are o conversă validă? a) „Unii sportivi sunt jandarmi”; b) „Niciun ofițer nu este elev”; c) „Unii jandarmi nu sunt ofițeri”; d) „Toți absolvenții școlii sunt subofițeri”.

Răspuns: c). Pasul 1: tipurile sunt a) I, b) E, c) O, d) A. Pasul 2: I și E se convertesc simplu, iar A prin accident („Unii subofițeri sunt absolvenți ai școlii”). Pasul 3: în „Unii ofițeri nu sunt jandarmi”, „jandarmi” ar deveni distribuit (predicat al unei negative), deși în premisă nu era. Conversiunea e interzisă.

Grila 8. Obversa propoziției „Toți candidații admiși sunt absolvenți de liceu” este: a) „Niciun candidat admis nu este non-absolvent de liceu”; b) „Unii candidați admiși nu sunt non-absolvenți de liceu”; c) „Toți absolvenții de liceu sunt candidați admiși”; d) „Niciun absolvent de liceu nu este candidat admis”.

Răspuns: a). Pasul 1: premisa e A. Pasul 2: obversiunea păstrează cantitatea și schimbă calitatea, deci rezultă E. Pasul 3: predicatul devine „non-absolvent de liceu”. b) e obversa unei particulare, c) o conversiune nevalidă, iar d) nu decurge din premisă.

Silogismul: figuri, moduri, validitate

Silogismul are două premise, o concluzie și trei termeni: minorul (S, subiectul concluziei), majorul (P, predicatul ei) și mediul (M), prezent doar în premise. Premisa majoră e cea care conține P. Figura depinde de locul lui M: în figura I e subiect în majoră și predicat în minoră; în a II-a, predicat în ambele; în a III-a, subiect în ambele; în a IV-a, predicat în majoră și subiect în minoră. Modul e succesiunea tipurilor de propoziții, de pildă EAE. Validitatea se verifică pe reguli:

Regula	Greșeala, dacă o încalci
Exact trei termeni, cu același sens peste tot	patru termeni (un cuvânt folosit cu două sensuri)
Mediul e distribuit în cel puțin o premisă	mediu nedistribuit
Un termen nedistribuit în premise nu e distribuit în concluzie	majorul sau minorul ilicit
Din două premise negative nu rezultă nimic	premise negative
O premisă negativă cere concluzie negativă; două afirmative nu dau concluzie negativă	calitate greșită a concluziei
Din două premise particulare nu rezultă nimic	premise particulare
O premisă particulară cere concluzie particulară	concluzie mai tare decât premisele

Grila 9. „Niciun triunghi nu are patru laturi. Toate pătratele au patru laturi. Deci niciun pătrat nu este triunghi.” Silogismul este: a) în figura I, valid; b) în figura a II-a, valid (modul EAE); c) în figura a III-a, valid; d) în figura a II-a, nevalid, pentru că mediul nu e distribuit.

Răspuns: b). Pasul 1: S = „pătrat”, P = „triunghi”, M = „are patru laturi”. Pasul 2: M e predicat în ambele premise, deci figura a II-a, modul EAE. Pasul 3: M e distribuit în premisa E; S și P, distribuite în concluzie, sunt distribuite și în premise; premisa negativă dă concluzie negativă. Nicio regulă nu e încălcată, deci cade d).

Grila 10. Care dintre silogismele de mai jos este nevalid? a) „Toți arborii sunt plante; toți stejarii sunt arbori; deci toți stejarii sunt plante.” b) „Toți brazii sunt plante; toți stejarii sunt plante; deci toți stejarii sunt brazi.” c) „Nicio plantă nu este mineral; toți stejarii sunt plante; deci niciun stejar nu este mineral.” d) „Unii stejari sunt seculari; toți stejarii sunt arbori; deci unii arbori sunt seculari.”

Răspuns: b). Pasul 1: mediul e a) „arbori”, b) „plante”, c) „plante”, d) „stejari”. Pasul 2: la b), „plante” e predicat în două afirmative universale, deci nedistribuit: mediu nedistribuit. Pasul 3: celelalte sunt valide: a) AAA și c) EAE în figura I, d) IAI în figura a III-a, cu mediul distribuit în „toți stejarii sunt arbori”.

Grila 11. Din premisele „Niciun elev de clasa a IX-a nu are permis de conducere” și „Unii sportivi au permis de conducere” rezultă valid: a) „Unii sportivi nu sunt elevi de clasa a IX-a”; b) „Niciun sportiv nu este elev de clasa a IX-a”; c) „Unii elevi de clasa a IX-a nu sunt sportivi”; d) nu rezultă nicio concluzie validă.

Răspuns: a). Pasul 1: mediul e „are permis de conducere”; o premisă e negativă (E), alta particulară (I), deci concluzia e particulară negativă și cade b). Pasul 2: la c), „sportivi” ar fi distribuit în concluzie, dar e nedistribuit în premisă: majorul ilicit. Pasul 3: a) trece toate regulile (EIO, figura a II-a): sportivii cu permis nu pot fi elevi de clasa a IX-a.

Inducția completă și incompletă

Inducția trece de la cazuri la o concluzie generală. E completă când clasa e finită și ai cercetat toate elementele ei: concluzia e certă, dacă premisele sunt adevărate. E incompletă când ai cercetat doar o parte: concluzia rămâne probabilă, oricât de multe cazuri ar confirma-o.

Grila 12. Un instructor cronometrează pe rând toți cei 24 de candidați dintr-o serie și constată că fiecare a terminat traseul în mai puțin de 3 minute. El conchide: „Toți candidații din această serie au terminat traseul în mai puțin de 3 minute.” Raționamentul este: a) inducție completă, cu concluzie certă; b) inducție incompletă, cu concluzie probabilă; c) silogism în figura I; d) conversiune prin accident.

Răspuns: a). Pasul 1: clasa e finită, 24 de candidați. Pasul 2: au fost verificați toți, deci concluzia nu adaugă nimic peste premise și e certă. Pasul 3: dacă ar fi cronometrat doar 10 și ar fi conchis despre toți 24, ar fi fost inducție incompletă, cu concluzie probabilă.

Cum arată întrebările de logică în testele publicate

Itemii 69–75 din ultimele trei teste publicate sunt scurți și de recunoaștere: o definiție sau o regulă, aplicată pe un exemplu de un rând. În toate trei, cele șapte întrebări au acoperit aceleași șapte teme, câte una:

Tema	Octombrie–decembrie 2024	Martie–iunie 2025	Septembrie–decembrie 2025
Clasificarea unui termen	73 (după conținut)	69 (termen relativ)	69 (după sferă)
Raportul dintre doi termeni	69	70 (încrucișare)	70 (un termen și negativul lui)
Tipul unei propoziții categorice	70	71	71 (propoziție cu „există”)
Contradictoria unei propoziții	75	72 (în limbaj formal)	72 (în limbaj formal)
Inferență imediată (conversiune sau obversiune)	72	74	73
Inducția	74 (completă)	73 (incompletă)	74 (incompletă)
Raționamentul deductiv și silogismul	71 (valid sau nevalid)	75 (ce este silogismul)	75 (concluzia unui silogism)

Trei teste fac un tipar, nu o garanție: comisia care scrie varianta din 2026 poate schimba temele. Cele 12 grile de mai sus acoperă toate cele șapte teme, fără să reia întrebările din teste. Fișierele complete sunt pe site-urile școlilor; le găsești pe sesiuni în subiectele de admitere de la școlile de jandarmi și în subiectele de admitere de la Câmpina.

Logica de la grilă nu e logica de la testul psihologic

Proba scrisă e o probă de cunoștințe, notată de la 1 la 10 după tematică. Evaluarea psihologică e altă probă: se face înainte, de către Centrul de Psihosociologie al MAI, e eliminatorie și se încheie cu avizul „apt” sau „inapt”, nu cu o notă. Acolo nu se cere teorie: apar probleme de raționament contra cronometru, rezolvate prin metodă, nu prin definiții. Dacă evaluarea ta e încă înainte (termenul sesiunii e 21 octombrie), pregătirea pe modelul probei e în pagina despre problemele de logică de la testul psihologic și în testele psihologice pentru Poliție.

De unde înveți logica pentru admitere

Tematica nu numește niciun manual: recomandă „toate manualele școlare alternative, elaborate și aprobate prin ordinele Ministerului Educației și Cercetării aflate în vigoare în anul școlar 2025 - 2026” și precizează că „subiectele nu vizează conținutul unui manual anume”. Capitolele corespund, în mare, disciplinei „Logică, argumentare și comunicare” din clasa a IX-a. Pagina de tematici a școlii din Drăgășani trimite încă la manualele din 2023–2024; varianta actualizată e pe HUB MAI.

Al doilea material sunt testele publicate: logica apare în ele din martie 2022, deci ai opt sesiuni cu bloc de logică (testul din octombrie 2021 era doar de română și limbă străină). Un ritm realist până pe 7 noiembrie:

1. termenii (sferă, conținut, clasificări, cele cinci raporturi) și tipurile A, E, I, O, cu distribuția;
2. pătratul logic, conversiunea și obversiunea;
3. silogismul (figuri, reguli, verificarea pe exemple) și inducția;
4. blocurile de logică din toate cele opt teste, cronometrate, apoi doar greșelile tale.

În paralel vine traseul aplicativ (28 octombrie – 4 noiembrie), jumătate din media finală: vezi antrenamentul pentru traseul aplicativ, calendarul admiterii 2026 și ghidurile despre admiterea la Câmpina și admiterea la Cluj-Napoca.

Surse oficiale și linkuri utile

• Dispoziția DGMRU nr. II/12308/14.09.2026 (PDF) — art. 9, 10, 17 și 28–30: ponderile, varianta unică, durata, departajarea, contestațiile
• Tematica și bibliografia pentru sesiunea 2026 (HUB MAI, PDF) — capitolul IV și recomandarea despre manuale
• Școala Drăgășani — Tematici școlare — tematica unică pentru școlile de ordine și siguranță publică, cu excepția IGSU
• Testul din sesiunea septembrie–decembrie 2025 (PDF, Câmpina) — itemii 69–75 și grila
• Testul din martie–iunie 2025 (PDF) și testul din octombrie–decembrie 2024 (PDF) — celelalte două blocuri de logică
• Școala Drăgășani — Istoric subiecte — testele din 2017 încoace
• Repere metodologice pentru „Logică, argumentare și comunicare”, clasa a IX-a (edu.ro, PDF) — disciplina de liceu din care vin capitolele

Întrebări frecvente

Ce logică se dă la admiterea în Poliție?

Logică formală de liceu, după capitolul IV al tematicii comune: termeni și raporturile dintre ei, propoziții categorice și pătratul logic, conversiune și obversiune, silogism, inducție completă și incompletă, argumentare. Aceleași întrebări le primesc candidații la Câmpina, Cluj-Napoca, Oradea, Drăgășani și Fălticeni.

Câte întrebări de logică sunt la testul grilă?

Componenta de 15% are 15 întrebări din 90. În testele din octombrie 2024, martie–iunie 2025 și noiembrie 2025, 7 dintre ele au fost de logică (numerele 69–75), iar 8 de educație civică. Numărul nu e fixat oficial, deci se poate schimba.

Din ce manual învăț logica pentru admitere?

Din niciunul anume: tematica recomandă toate manualele alternative aprobate și în vigoare în anul școlar 2025–2026 și spune că subiectele nu urmăresc un manual anume. Capitolele corespund disciplinei „Logică, argumentare și comunicare” din clasa a IX-a.

Ce sunt raporturile dintre termeni?

Relațiile dintre sferele a doi termeni. Sunt cinci: identitate (sferele coincid), subordonare (una e inclusă în cealaltă), încrucișare (au o parte comună), contrarietate (se exclud, dar nu acoperă tot genul) și contradicție (se exclud și acoperă tot genul, ca „par” și „impar”).

Cum verific dacă un silogism e valid?

Identifici termenii din concluzie (S și P) și mediul, apoi verifici regulile: mediul distribuit cel puțin o dată, niciun termen distribuit în concluzie dacă nu era distribuit în premise, nu două premise negative sau două particulare, iar o premisă negativă sau particulară se regăsește în concluzie. Dacă o singură regulă e încălcată, silogismul e nevalid.

Cât valorează o întrebare de logică în media de admitere?

Un răspuns corect aduce 0,10 puncte la nota testului și 0,05 în media finală, pentru că media e aritmetică între test și traseul aplicativ. Cele 7 întrebări de logică din testele recente valorează împreună 0,70 la test, adică 0,35 în medie.